Dependența de mobile ne controlează viața! Spune-i STOP!

19 Sep

iphone_addiction_798185-300x211

Se pare că inspirația mea vine când merg spre casă cu autobusul. Spun asta deoarece așa mi-a venit ideea de a scrie articolul cu apusul și altele printre care și cel de astăzi: despre telefoanele mobile. Am văzut ieri seară o grămadă de oameni în bus care, bănuiesc că din plictiseală, utilizau mobilele: vorbeau, se jucau, stăteau pe internet. Recunosc că și eu fac cam aceleași lucrui când nu am ce face, sau trebuie să aștept ceva, dar nu e prea bine.

În momentele în care închid telefonul și îl pun în geantă, parcă descopăr noi frumuseți ale lumii: văd cât de frumos zboară păsările, privesc fețele persoanelor din jur, mă uit la luminile deosebite din oraș seara, stelele, norii, vântul care adie ușor printre frunze sau flori și le invită la dans…multe. Dacă am începe să le dăm și acestor mici lucruri mai multă atenție nu ne-am plictisi. Chiar și dacă ești în mișcare într-un vehicul (fără să fii tu șoferul) te poți uita și la mașinile de lângă, la culorile și formele lor, poți observa agitația din jurul tău. Dar noi mai bine ne atintim privirea asupra unui obiect care începe să ne controleze viețile.

În ziua de azi, nu poți face nimic fără telefon. El te distrează, te ajută în caz de urgențe sau alte întrebări, facilitează comunicarea cu prietenii sau rudele șamd. Nu știi niciodată când ai nevoie de el, iar când îl pierzi începi să te impacientezi și toate astea din cauza erei în care trăim, una veșnic în cea mai rapidă mișcare, în care trebuie să stai mereu pe poziții să acționezi.

Să fim serioși, cine mai cunoaște adresele tuturor cunoștințelor, sau numerele lor de telefon, sau data nașterii? Nimeni. Pentru că în micul dispozitiv din geantă sau buzunar ai toate informațiile. De aceea când nu îl mai găsești te simți pierdut; o parte din creierul tău e la fel, pe altă planetă, panicat, și depășit de situație. Nu spun că ar trebui că începem iarăși trimiterea de scrisori, deși ar fi un gest frumos să găsești în poștă și o foaie plină de cuvinte dulci, în loc de veșnicele facturi.

Epistola este mai personală (vezi forma literelor și cuvintele pe care le poate utiliza cineva când nu e pe fugă ci e liniștit și are timp să scoată ce e mai bun) și cu mai mare valoare sentimentală pentru tine, decât un apel; nu ai capacitatea de a auzi vocea expeditorului (decât dacă trimite o înregistrare pe un cd sau casetă), dar dacă dorul ar fi sufieient de puternic, în clipa lecturării ai avea în minte glasul amicului de la distanță. Dacă în trecut oamenii se descurcau, acum nu s-ar prea putea fiindcă metoda e depășită, dar e așa din cauza noastră: noi am creat societatea vitezei-noi plătim prețul pentru asta.

Este la fel și cu internetul și toată tehnologia și chiar dau dreptate următoarei afirmații: Cu cât ești mai conectat, cu atât ești mai izolat! Dar asta rămâne pentru o discuție viitoare.
Sper să înțelegeți din rândurile de mai sus, că oricât de mult ne-ar facitila într-un fel viața telefonul, tot el ne face să o îmbârligam și să îi ratăm frumusețea prin butonarea lui continuă sau prin povestit ca să treacă timpul mai repede, timp care e pierdut și nu e folosit cum trebuie. El e valoros și e bine să îl ocupam dând atenție mediului din jurul nostru, și naturii care e și așa îmbolnăvită de modernizarea agresivă. Mai bine facem pauze de la statul pe lângă radiatile și tentatile sale și să ne plimbăm, să vizităm ființele dragi nouă, să facem ceva practic și util pentru noi. Trebuie ruptă dependența asta de telefon și să îl folosim chiar când e neapărată nevoie.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: